EXCLUSIV: cum se conduce un Porsche clasic care costa cat supercarul lui Cristiano Ronaldo

IMG_5023

Folosim doar carburanți de performanță de la partenerii noștri OMV.

Exterior. Apus. Trafic relaxat pe drumurile de intrare în Stuttgart, în apropiere de Porsche Museum. Tipul cu 911 T albastru, producție pe la sfârșitul anilor 60, oprește lângă noi la semafor. Se întinde un pic peste scaunul din dreapta și coboară geamul. Ne salutăm, după care începe să turuie niște chestii admirative în germană.

  • English, please!
  • Oh, great car!
  • Thanks! Yours is not too bad either!

După care râde și ne spune că e fericit, tocmai i-a schimbat motorul, i-a pus un 2.7 cu care tocmai face primii kilometri. După care se uită din nou la 356-le impecabil, roșu, pe care noi îl conducem înapoi spre muzeu.

  • Cât e, cam 500.000 de euro, nu? Zice el.
  • Cam un milion, răspund eu.
  • Ah, e Carrera 2!!! Zice el, fericit.
  • DA!

Se face verde, plecăm fericiți, admirându-ne unii altora mașinile. Asta înseamnă să fii cunoscător, practic. Să știi diferența de evaluare actuală între un 356 B Carrera și un 356 B 2000 GS Carrera 2 Cabriolet. Să știi că astea din urmă s-au fabricat doar 34 de exemplare între 62 și 63 și că ele sunt speciale pentru că au acest motor de curse, de doi litri și 130 de cai putere de pe 550 Spyder, mulțumită căruia acest 356 practic era cel mai rapid și cel mai scump model Porsche din gamă pe vremea aia. De fapt, oamenii de la Porsche spun că, la vremea ei, mașina asta roșie era echivalentul unui GT3 din zilele noastre.

 /></p><p>Acum, la 70 de ani de Porsche, după ce am condus mașina asta decapotabilă, îmi permit să vă expun aici cele 7 motive pentru care mi se pare că ai nevoie, la un moment dat în viață, de 1 milion de euro.</p><ol><li><strong>Ca să începi o afacere de succes</strong></li></ol><p>Desigur, dacă faci rost de 1 milion de euro ai putea să încerci să-ți cumperi sau să-ți restaurezi un 356 B 2000 GS Carrera 2 Cabriolet direct. Numai că, vezi tu, n-ar fi o idee bună, din cel puțin două motive. În primul rând, dacă dai toți banii pe mașină, după aia nu mai ai bani de stilul de viață pe care ți-l cere mașina asta, ca să nu mai vorbim de eventual buget de întreținere. În al doilea rând, cred că ar fi și o dovadă de lipsă de respect pentru tradiția asta de perfecțiune. Trebuie să ai cumva o tradiție în succes și o anumită prestanță, ca să meriți să conduci mașina asta. E cam de porc, așa, să câștigi la loto, serios.</p><p><img data-lazyloaded=

  • Ca să poți să ai de ales în fiecare dimineață între o mașină normală și un 356
  • Spun asta pentru că 356 poate fi, fără probleme, o mașină de condus în fiecare zi. Pornește fără probleme, intră în viteze fără probleme (doar în marșarier trebuie să fii un pic talentat s-o bagi, în rest schimbătorul de viteze merge ca uns și nici nu tremură ca într-un Peugeot 208 când accelerezi), virează fără probleme, ia viraje cu viteză mare fără probleme. Singura chestie cu care trebuie să fii un pic atent ține de frâne. Mașina se oprește, că fix la generația asta au inventat inginerii un fel de combinație între discuri și tamburi, dar când frânezi simți în pedală un tremurat cu care trebuie să te obișnuiești. Dar, în rest, mașina răspunde excelent comenzilor, se simte sigură, masivă, amortizează plăcut denivelări din asfalt și e fiabilă!!!

     /></p><ol start=

  • Ca să poți merge în Germania și lumea să te iubească în trafic
  • Atâta dragoste în trafic nu primești nici dacă mergi cu motocicleta printre alți motocicliști pe Grossglockner, Trasfăgărășanul austriecilor. Serios, pentru un popor despre care se știe că e cam frigid emoțional, manifestările de bucurie pe care le trezește în Germania mașina asta sunt reconfortante. Practic, e dovada că și nemții sunt oameni.

    1. Ca să fii și tu ca Dylan din Beverly Hills

    Dylan avea unul negru, A Speedster. Băiatul și-o ardea așa, cam rebel fără cauză, părea deprimat tot timpul, din ce-mi amintesc, dar mergea cu mașina în fiecare zi, ceea ce îl făcea un fel de precursor al lui Hank Moody, care merge cu un 964 decapotabil în Californication și o arde la fel de jemenfișist. E, mie mi se pare că în mașina asta poți să fii și tu în ce film vrei tu, practic.

     /></p><ol start=

  • Ca să poți să te lauzi că ai unul dintre primele modele de Porsche produse vreodată
  • Când zici Porsche, toată lumea se gândește direct la 911, iar aici poți să vii tu și să explici că, de fapt, 356 este primul model de Porsche. Că se numește 356 pentru că numele vine de la proiectul cu numărul 356 pe care îl făcea pe vremea aia compania. Că au fost produse în patru serii distincte, „pre-A”, apoi 356 A, 356 B și 356 C. Și că Ferry Porsche a explicat într-un interviu prin 1972 că „condusesem întotdeauna mașini rapide. Am avut Alfa Romeo, am avut și un BMW, am avut multe. Până la sfârșitul războiului am avut un Volkswagen Cabriolet cu motor supercharged și aia, de fapt, a fost ideea de bază. Am văzut că dacă aveai suficientă putere într-o mașină mică e mai plăcut de condus decât dacă ai o mașină mare cu multă putere. Pe această idee am început primele protitipuri de Porsche. Să facem mașina ușoară, să aibă un motor puternic…”

     /></p><ol start=

  • Ca să înțelegi cât de multe perechi de testicule aveau oamenii din 60 care mergeau cu 200 de km/h cu mașina asta
  • Povești din motorsportul anilor 50-60 există o mulțime. Toate se învârt în jurul aceleiași idei. Că pe vremea aia riscul de a merge la curse era mare și banii erau puțini, în timp ce acum riscul este mic, iar banii sunt mulți. Pe cât de plăcut este să mergi cu mașina asta relaxat, pe atât de înfricoșător trebuie să fie s-o conduci tare.

    1. Ca să faci lumea bucuroasă pe oriunde mergi

    Până la urmă, uite, am găsit și un motiv altruist. Mașinile astea vechi nu sunt doar niște obiecte frumoase, sunt niște obiecte frumoase îmbrăcate în istorie și pasiune, iar reacția pe care o generează în public este invariabil o combinație de admirație, bucurie și respect.