Primele impresii despre Ford Focus RS, abuzat la Valencia

Ford Focus RS 064

Folosim doar carburanți de performanță de la partenerii noștri OMV.

După două zile la Valencia noul Ford Focus RS, prima cu 200 de kilometri de serpentine și autostrăzi, a doua zi cu ture de circuit, sesiuni de launch control și drift, mai că-mi vine să pun un hashtag mare cu #traiestefrumos pe acest post. Nu, serios, nu trollez pe nimeni, chiar ar fi pe bune. Veți spune, desigur, „hai frate ne lași cu figurile astea, voi trăiți frumos în fiecare zi, că doar testați mașini încontinuu”. Și ați avea dreptate, dar parțial. Așa e, noi traim frumos #inplm în fiecare zi, numai că o lansare ca Focus RS nu se întâmplă în fiecare zi.

OK, de ce e Focus RS așa de special?

Păi. În primul rând, e a treia încarnare a lui Focus RS, după ce primul a ieșit în 2002 și al doilea în 2009. Prima generație avea motor 2 litri, 4 cilindri, 215 CP, 310 Nm de cuplu, făcea 0-100 de km/h în 6,3 secunde, iar viteză maximă era în jur de 232 de km/h.

 

A doua generație, cea din 2009, avea motor de 2,5 litri, 5 cilindri, 305 CP și atingea 263 de km/h. Ambele sunt cumva mașini de colecție, nu prin prisma performanțelor, ci pentru că respiră performance prin modul fără compromisuri în care au fost construite.

 

Cu aia din 2002 n-am mers, dar îmi aduc aminte perfect de varianta 2009 și mi se face pielea de găină când mă gândesc la drumul București – Craiova și retur pe care l-am făcut cu un RS500 (spin-off din RS 2009, 500 de bucăți construite, în negru mat, 345 de cai). A fost una dintre cele mai înfricoșătoare experiențe pe care le-am avut vreodată, pentru că eram în perioada în care mergeam mult prea tare cu mașinile pe stradă, iar RS500 trăgea doar cu fața și părea că nu are nici o limită.

 

Well, acum Ford a introdus cel mai nou Focus RS pe piață. Și i-au pus 350 de cai și tracțiune integrală. „Am vrut să trecem la nivelul următor, nu doar să îmbunătățim generația anterioară”, asta mi-au spus inginerii Ford la prezentare. Iată ce au făcut:

1. Au făcut mașina să arate agresiv pe-afară din toate părțile, dar pe principiile „form follows function” și „aerodynamics drive the design”. Bara față are grile uriașe ca să poată aerisi bine motorul și frânele, difuzorul spate e mare ca să poată evacua eficient aerul, spoilerul de pe acoperiș are și el dimensiuni generoase ca să țină spatele lipit de suprafața de rulare la orice viteză, toate astea concepute astfel încât să se bifeze obiectivele din caietul de sarcini: „zero lift front & rear” (adică mașina să nu decoleze nici cu fața nici cu spatele la nici o viteză), cât mai puțină forță la înaintare (are coeficient aerodinamic 0.355, cu 6% mai bun ca la Focus RS 2009) și, desigur, „maximise cooling”.

2. Au ridicat puterea motorului de 2.3 litri EcoBoost (același folosit pe Mustang) la 350 de cai și l-au făcut să tragă sălbatic tot timpul. Cuplul maxim e de 440 de Nm, viteza maximă e de 266 de km/h, iar 0-100 de km/h se întâmplă în 4.7 secunde. În plus, repriza 50-100 de km/h, în treapta a patra, atenție, se întâmplă în 5 secunde!!!

3. Au umblat mult la sound tuning, astfel încât mașina se aude puternic și gros, și au umblat la injecție astfel încât în sport mode, când ridici brusc din gaz, eșapamentele să scoată niște „pops, burbles & bangs”.

4. Au introdus un sistem de tracțiune integrală AWD pe mașina asta cu Torque Vectoring, ceea ce înseamnă „AWD traction, RWD handling”. Cum funcționează? Simplu. Complet automat. Pe autostradă, la regim de cruising, sistemul poate rula preponderent cu tracțiune față. Dar imediat ce intri pe viraje, mașina trimite până la 70% din cuplu pe spate, iar apoi poate trimite 100% din cuplul de pe spate la roata din exterior, astfel încât mașina să împingă pe ieșirea din viraj pentru a sta pe trasa ideală, nu să frâneze, cum fac majoritatea sistemelor. Pur și simplu, puntea spate dispune de doua ambreiaje care funcționează aproape instantaneu și care trimit puterea de la o roată la alta în funcție de necesități. Ford a ținut atât de mult să iasă perfectă treaba asta cu tracțiunea integrală la noul Focus RS, încât a apelat și la ceva input de la best people in the world, care au mai lucrat și la 918 Spyder sau la BMW i8, după cum am citit la un scurt research aici.

Aham. Deci e chiar atât de mișto la condus?

Chiar mai mult. Este impecabilă. Focus RS vine cu 4 moduri în care o poți conduce, moduri care schimbă 6 parametri ai mașinii: Controls, AWD System, Dampers, Steering, Engine, ESC, Exhaust Valve.

 

În modul Normal, mașina se comportă… normal. Direcția și suspensia sunt setate cam ca într-un ST, iar motorul răspunde rapid, dar liniar și fără ca eșapamentele să facă zgomote pe lift-off sau la schimbarea treptelor în ture înalte. Pur și simplu, în modul Normal, Focus RS e o mașină rapidă. În Sport, deja lucrurile se schimbă semnificativ și mașina se întărește și în comenzi, și în suspensie, devine mai ușor iritabilă la accelerație și face zgomote elocvente din eșapamente. Pe Race Track mode, toți cei 6 parametri care suportă modificări trec pe Sport, iar suspensia se întărește, iar pe Drift mode direcția revine la normal, amortizoarele revin la normal, în schimb sistemul de tracțiune integrală permite pur și simplu să întorci mașina în loc până când rupi cauciucurile. Nu glumesc. Sistemul de control al tracțiunii se decuplează complet, mașina te lasă s-o abuzezi total. It’s car porn. For real.

Pe circuit ce s-a întâmplat?

 

Am condus mașina pe Race Track mode atât de tare, încât consumul mediu s-a ridicat la 42 de litri la suta de km parcurși, iar autonomia a scăzut atât de tare, încât s-a aprins becul la benzină cu rezervorul jumătate plin. Mașina asta merge atât de tare, încât scopul meu în viață acum este să fac un comparativ A45 AMG, RS 3, Golf R și Focus RS pe circuit la ATA. Accelerațiile ca accelerațiile, sunt violente și reprizele se simt foarte rapide pentru 350 de cai. Dar tupeul cu care te poți înfige în accelerație în viraje este ceva de care ți s-ar face rușine în viața reală. Pur și simplu, cu mașina asta poți să fii cel mai mare nenorocit de pe planetă. Am încercat să compar senzațiile din Focus RS pe circuit la Valencia cu experiența Porsche de pe Istanbul Park. Cu Porsche nu poți să fii atât de huligan, pentru că Porsche e din altă ligă, acolo vitezele sunt mai mari, mașinile sunt mai stabile, iar dacă nu ești suficient de experimentat, huliganismul tău se va opri în parapeți. Dar în Focus RS? Fucking disaster.

În Focus RS poți să scoți din tine pe circuit, prin talpa dreaptă, cele mai nasoale înjurături la care te poți gândi. Vii tare de pe linia dreaptă, frânezi cu discurile Brembo de 350 de mm (maximul dimensiunii pe care îl puteau monta legal pe mașină în Europa), o așezi frumos pe trasa ideală fix la limita aderenței, schimbi în treaptă inferioară, după care te poți înfige în accelerație ca și când ai vrea să ieși dintr-o prăpastie. AWD-ul cu Torque Vectoring trimite 70% din putere pe spate, 100% din puterea asta pe roata din exterior, mașina pleacă puțin de spate supravirator, tu contrabrachezi puțin ca s-o ții pe trasă și ieși din viraj LIKE A FUCKING BAT OUT OF HELL. E pur și simplu ireal cât de mult te ajută mașina să o duci la limită și s-o controlezi odată ce ai ajuns acolo. Pur și simplu ireal. Jur. Mai există mașini puternice out there, alea pe care le-am enumerat mai sus, spre exemplu, dar nu cred că mai există asemenea nivel de performance și putere la nivelul de preț la care o să fie disponibil Focus RS.

Ceva nasol?

Da. Dar e o chestie subiectivă și doar la nivel conceptual. Cutia manuală. Funcționează impecabil, schimbă perfect, e etajată pentru blană, nu agață și, în plus, o poți folosi într-a treia de la 20 de km/h până la orice limită de viteză legală din Europa. Motorul are un cuplu atât de bun încât a treia este cea mai plăcută treaptă. Și cea mai surprinzătoare. Dar this is 2016 și pentru că Focus RS poate fi folosită absolut onorabil și lejer ca first car, aș fi vrut să am opțiunea unei cutii automate. Adică, OK, la Valencia pe serpentine și pe circuit m-am distrat, mi-am amintit de zilele în care rupeam planetare pe dealuri la Dacii 1410 CN1, dar totuși de ce n-aș avea și eu opțiunea unei automate pentru traficul din Bucureșt? Știu, e în concept să fie experiența sportivă mai aproape de șofer, scaunele Recaro în care m-am așezat aveau și ele tot reglaj manual, coloana de direcție și ea se reglează tot manual, BUT STILL. YOU KNOW? THIS IS 2016.

Altceva nasol?

Absolut nimic. Sunt pur și simplu fericit că am condus-o. E un pachet fantastic de performanță excepțională, tehnologie și value for money. Abia aștept să dau publish acestui post, ca să mă apuc să sortez materialele video și să fac montajul pentru emisiune. Pe bune. I’m happy.

Acum vă las cu un teaser de la filmări: