Folosim doar carburanți de performanță de la partenerii noștri OMV.
Ok, tre să încep cu asta: am fost la fel de șocat ca și voi când am văzut pozele, iar acum simt deja cum o să mi se umple frigiderul de carne pentru ce urmează să scriu. În realitate nu e așa de nasoală, pentru că în mers are Daytime Running Lights on, adica niște lumini albe la baza farurilor care o mai salvează un pic.
Un tip de la design, care ni s-a înfățișat în niște pantaloni roșii la testul internațional pentru presă de la Porto, ne-a zis că „nici Seria 5 a lui Bangle nu a fost primită bine de la început, dar apoi oamenii au iubit-o”. După care ne-a zis că mașina arată așa pentru că au vrut s-o individualizeze foarte clar în gama Skoda, astfel încât să nu poată fi confundată nici cu Rapid, nici cu Superb. Well, ce să zic. Asta le-a ieșit. Mașina este inconfundabilă. Dar, după cum mi-a spus odată Ian Callum, „dacă trebuie să te apuci să explici de ce o mașină e frumoasă, mai bine o faci de la început”.
Bine, păi, mai are sens să ne mai spui altceva?
Da, are, pentru că aparent la nivel global cererile merg foarte bine, iar eu nu cred că acest bot nou dificil de digerat în aceste săptămâni o să afecteze prea mult vânzările. Nu doar pentru că unii mi-ați scris că vă place mașina, „pentru că arată ca Barbara Streisand, adică interesant”, ci și pentru că părerea mea sinceră este că oamenii care vor mașini frumoase nu au Skoda în capul listei. Percepția mea este că Skoda se vinde pentru că oamenii o percep ca pe o marcă onestă, care livrează mașini cu un raport preț / calitate corect. E mai mult despre funcționalitate decât despre frumusețe. Mai mult despre utilitate decât despre snobism. Și, în mod clar, mai mult despre confort decât despre dinamism.
Nu mai înțelegem nimic. Adică acum îți place?
Nu-mi place cum arată, dar îmi place pachetul pe care îl oferă. Spațiu interior uriaș (73 mm pentru pasagerii din spate, portbagaj între 590 și 1590 de litri, loc suficient pentru pasagerii din față), motoare decente care consumă puțin, confort foarte bun pentru viața de zi cu zi, transmisie smooth și o grămadă de chestii „simply clever” care chiar sunt simply clever. Pe lângă tradiționala racletă ascunsă la rezervor, acum pe Octavia primești și o lanternă LED care se încarcă la locul ei în portbagaj când nu e folosită, un spațiu pentru sticle special conceput să țină sticla fixă și tu s-o desfaci cu o singură mână, 2 porturi USB pentru pasagerii din spate și o priză normală de 230 V sau umbrelă. Ah, ca să nu mai zic de măsuțe pliabile, placă pentru încărcare telefon prin inducție, sistem pentru ancorat bagajele sau podea reglabilă în portbagaj.
Pe bune? Ai îmbătrânit.
Eh, hai să zicem doar că m-am maturizat un pic și am început să nu mai judec fiecare mașină pe care o conduc prin comparație cu Ford Focus RS. Mai mult decât atât, am o bilă foarte albă și pentru sistemul de infotainment, care se numește Columbus (why?!) și care are un ecran de 9.2 inch cu ecran tactil care zici că e desprins din cele mai premium vise ale producătorilor de smartphones. Pe bune, după testul cu Octavia am mers în Superb până la aeroport și mi s-a părut că Superb are consola centrală mai tristă, #dacaeposibilasaceva. Singura problemă e că nu prea mai există butoane, mai toate comenzile sunt cu touch, și se știe că nouă nu ne place chestia asta pentru că trebuie să-ți iei ochii de pe drum ca să vezi unde pui degetu pe ecran. OARE NIMENI NU ÎNȚELEGE CĂ ASTA NU E BINE?
Mă rog. Și? Ce apare pe ecranul ăsta?
Păi sistemul vine cu Google Earth, Google Streetview, conectivitate online dacă te învrednicești să faci asta, Skoda Connect App (remote access to vehicle status, parking position, driving data, honk & flash function, etc), Apple Car Play sau Android Auto, modul WI-Fi hotspot dacă vrei să împrăștii internet free prin trafic, etc.
Bine, hai că ne plictisești deja. Cum merge?
Eh și vă așteptați la excitement de la „cum merge”? Ce glumă bună. Păi să vă zic. Am mers cu două variante. Una combi, 1.4 TSI CNG (o combinație benzină / gaz care nu se știe deocamdată dacă va veni în România) care trăgea binișor pentru cei 110 CP de sub capotă dar care avea range 880 km după ce făcusem deja 100, și un 2.0 TDI de 150 de cai care trăgea cum știți că trage un TDI de 150 de cai (cred că nu mai e nimeni în țara asta să nu fi mers cu vreo variantă a acestui motor, greșesc?) și consumă undeva între 5 și 7 litri la suta de km orice i-ai face. Eu am avut consum 6,5 mers dezordonat pe vreo 300 de km. Suspensia filtrează bine, e confortabilă, doar că se aude în continuare destul de bine la denivelări / gropi, etc, direcția e mai degrabă moale, cutia de viteze manuală (de pe 1.4 CNG) e și ea ușor de manevrat (parcă prea ușor), iar cutia DSG schimbă atât de bine încât mă întreb sincer oare de ce se mai vând manuale. Vizibilitatea e foarte bună pe toate părțile, sprijinul lateral e cam slab pe scaunele din față (dar asta e normal, presupun), dar în compensare toate comenzile sunt amplasate ergonomic și intuitiv.
Deja exagerezi cu laudele.
Stați că mai am. Octavia are acum și multe sisteme de siguranță activă. Protecție activă predictivă cu frânare de urgență pentru pietoni, detectie a mașinilor din unghiul mort, alertă pentru traficul din spate sau asistenta activa cu frânare de urgență la manevrele cu spatele. După ce am fost zilele trecute la Continental la fabrică la Timișoara și am văzut exact cât de mult și cum lucrează oamenii de-acolo la tehnologii video, radar sau laser pentru mașinile pe care le conducem și pentru mașinile viitorului, am început să apreciez mai mult toată partea asta de Active Safety.
Verdict?
Octavia rămâne, după cum era de așteptat, o mașină corectă din punct de vedere costuri, performanțe sau confort și excelează la spațiu interior, ușurință în utilizare și chestii simply clever. Totul e să-ți asumi, la generația asta, că are un bot ciudat. Poți?
