BMW M2: acest internet porn al mașinilor

M2_D6_0139

Folosim doar carburanți de performanță de la partenerii noștri OMV.

Prin 2012 am condus Seria 1M Coupe și i-am rupt un ambreiaj și două cauciucuri pe circuit la AMCKart, într-o frenezie de drift pe vremea când nu știam să fac drift. Chiar dacă era cutie manuală, mi-a plăcut atât de tare mașina încât am plâns când am auzit că s-au produs doar 5.000 de exemplare, pentru că asta avea să-mi anuleze practic nu doar șansele de a avea una nouă, ci și toate visele de a avea una măcar SH. Prețul mașinilor de pe piață A CRESCUT după ce s-a oprit producția.

Doi ani mai târziu, cu sufletul la gură și pulsul through the roof, am ajuns pe Las Vegas Motor Speedway unde am făcut un test cu M235i, un urmaș nedemn al Seriei 1M Coupe, dar totuși un urmaș. Mi-a plăcut atât de mult că era mică, compactă, cu motor mare și tracțiune spate, încât am spus despre ea că era cel mai bun BMW din ultimii zece ani, pentru că aducea din nou brandul la valorile lui de bază.

Azi am condus M2 pe circuit la Hungaroring și, în mod previzibil, scriu aici că acest M2 este mai bun decât M235i și, prin urmare, pentru mine sare direct în topul celor mai bune BMW-uri din ultimii 10 ani.

De ce? Hai să mă explic.

1. E o jucărie.

Nu glumesc. Toate celelalte M-uri (M3, M4, M5, M6 sau X5M/X6M sunt niște bestii cu care te joci ce te joci, dar care mai devreme sau mai târziu se uită în ochii tăi astfel încât își dau și ele seama și îți dai și tu seama că ți se face frică. Pur și simplu ți se face frică, instinctul de conservare kicks in și ridici piciorul din gaz.

Ei bine, în M2 nu mi s-a întâmplat asta. Hence, pe când celelalte sunt niște bestii, M2 e o jucărie perversă cu care nu te mai saturi să te mai joci. E echivalentul „internet porn-ului”, când a fost descoperit de Quaqmire. O iei în mână, îi dai drumul și nu mai vrei să o închizi.

2. E un M fără complicații.

M2 este primul M pe care nu poți seta direcția, cutia sau răspunsul dinamic al motorului, fiecare în parte, pe Comfort, Sport sau Sport+. În M2 nu trebuie să îți faci griji și să verifici dacă în momentul în care pleci de pe loc ai vreunul dintre butoanele M (M1 sau M2) apăsate. M2 nu-și schimbă comportamentul în mod radical de la o setare la alta. Nu. M2 este atât de compact, puternic și permisiv, încât a renunțat la toate complicățeniile ca să ofere clienților o experiență puternică și fun, dar back to basics. Eu n-am condus decât versiunea cu transmisie automată cu dublu ambreiaj, dar suspectez că și varianta standard, cu transmisie manuală, este cel puțin la fel de plăcută la condus.

3. E unică.

La nivel de putere, o poți compara cu Focus RS. La nivel de putere și preț, o poți compara cu Mercedes-AMG A45 sau Audi RS3 sau chiar Audi TT. La nivel de performanțe și tracțiune, o poți așeza liniștit lângă Porsche 718 Cayman. DAR. Spre deosebire de RS, are tracțiune spate și costă cu 20.000 de euro mai mult (60.900 Eur cu tot cu TVA, preț de pornire, varianta cutie manuală). Spre deosebire de A45 sau RS3, are tracțiune spate. Spre deosebire de Porsche, a abordat curentul de downsizing cu ignore total: are motor în 6 cilindri. Și, spre deosebire de TOATE astea de mai sus, are caroserie în trei volume. Vă spun, e unică.

Bine, bine, hai, dar CUM MERGE?

Distractiv. Pe bune, e primul cuvânt care-mi vine în minte și nu renunț la el. Direcția este asistată electric, dar cu toate astea știi tot timpul în ce direcție sunt așezate roțile față și pare old-school în feeling pentru că oferă feedback excelent (mai ales când vrei s-o pui de-a latul). Tot în direcția asta excelentă simți și în mod foarte fidel că mașina e suficient de grea pe față ca să gestionezi corect un derapaj controlat. Noi am învățat la școala lui Sorin Ene că doar dacă reușești să stăpânești fața, abia atunci ai șanse reale să stăpânești spatele, iar la M2 asta este evident. Greutatea este distribuită 52% pe puntea față și 48% pe spate, iar în momentul când o înscrii corect în viraj, cumva știi instinctiv cât poți să apeși accelerația înainte ca spatele să plece. „Instinctiv” ăsta este, desigur, o combinație a senzorilor tăi din mâini și din fund, care fund înțelege exact ce se întâmplă de la scaunele bine profilate și așezate la mijlocul mașinii.

Suspensia permite ceva ruliu, dar o face extrem de grațios și predictibil. Un drum cu M2 după un M4 cu Competition Package este pur și simplu o binecuvântare, pentru că faci diferența dintre un șasiu setat pentru performanță pe pistă și unul setat pentru plăcerea de a conduce. Aici, la M2, ampatamentul este mai scurt și nici nu există amortizoare adaptive, ceea ce înseamnă că aproape toate elementele preluate de pe M3/M4 au fost regândite. De la arcuri și amortizoare până la diferențial și Dynamic Stability Control, totul a fost adaptat. Cutia cu dublu ambreiaj schimbă rapid, dar nu o face nici o secundă cu zgomot specific mașinilor făcute pentru raliu, o face fără nici o smucitură speficică setării hardcore S3 din celelalte modele M. Iar motorul răspunde progresiv la pedala dreaptă, dar cu sunet plin și vigoare virtual interminabilă. Sunt 370 de cai disponibili sub capotă, prezenți în formație completă oricând, la orice oră din zi și din noapte.

Pe modul Comfort, senzația la condus e caramelizat untoasă. Pe sport diferența de setare a suspensiei e mai puțin perceptibilă, dar se simte clar răspunsul mai rapid al motorului la pedala de accelerație. Iar pe Sport+ deja devin evidente clar trei chestii: că mașina e mai încordată și mai rigidă, că DSC-ul este decuplat parțial, adică permite spatelui să poată derapa un pic controlat, înainte ca sistemul să taie gazul și să te pună înapoi pe traiectorie, și că rezervele de putere sunt activate mai rapid de pedala de accelerație. Practic, prin aceste trei moduri de condus mari și late, cei de la M ne spun că M2 nu vrea nici o secundă să fie sofisticat electronic ca frații lui mai mari, ci că, la nivel de personalitate, mașina asta o arde mai degrabă ca un Labrador de 3 ani, puternic, energetic și dresat, dar jucăuș, decât ca un doberman cu killer instinct. Pe bune, M2 e tipul ăla pe care-l place toată lumea din gașcă, care râde și face glume încontinuu, de care se lipesc banii și pentru care banii nu înseamnă nimic. E natural born leader / entertainer / friend. E man’s best machine friend.

Ce vrei să spui?! Că e mai bună ca M3/ M4 ??!?

Într-un fel, da. Cum spuneam, nu e nici pe departe la fel de sofisticată, dar te implică mai mult, la cel mai adânc nivel. De fapt, hai s-o spun mai explicit. Dacă nu ești Claudiu David, orice M de la M3 în sus owns you. Ei bine, pe M2 putem să-l stăpânim și noi, muritorii de rând. Și asta e un feeling extraordinar.