Folosim doar carburanți de performanță de la partenerii noștri OMV.
Aparent, Enzo Ferrari a spus că „Un Ferrari adevărat are 12 cilindri. Restul sunt derivate.”
Nu știu cum o să se descurce departamentul de marketing Ferrari în 10 ani, când combustia internă va fi interzisă în același timp cu flatulațiile vacilor, dar mă bucur măcar că sunt prezent și lucid în momentul în care, în ciuda valului electrizant care a cuprins producția de automobile globală, la Maranello tocmai s-a dezvăluit succesorul defunctului 812: Ferrari 12Cilindri. Da, repet, acesta este numele mașinii.
Motorul V12 de 6,5 litri, ASPIRAT NATURAL în cea mai pură expresie a sufletului Ferrari, face 830 de cai la 9.250 rpm și 678 Nm de cuplu la 7.250 de rpm, dar 80% din cuplu e disponibil de la 2.500 rpm, iar asta este traducerea exactă, în termeni mecanici, a briefului de producție: „not pursuing absolute speed with this car, but instant speed”.
Tot asta poziționează și mașina în gama actuală Ferrari. În timp ce Roma și Purosangue sunt modele „sport”, iar 296 și SF90 sunt mai degrabă orientate spre clienții care se visează piloți pe pistă, 12Cilindri aterizează direct în mijloc, în acel sweet spot în care performanța se întâlnește cu spiritul de gran-tourer-motor-față-concept-Berlinetta.
E frumoasă.
Din fericire pentru noi, 12Cilindri e o mașină atât de frumoasă încât nu trebuie să stea Flavio Manzoni s-o explice. Zic din fericire pentru noi, pentru că în ultima vreme mi se pare că ar trebui să primim designul auto frumos ca pe un cadou. Știm noi de ce, nu trebuie să dăm nume sau să arătăm cu degetul. Comunicatul de presă face referiri la DNA venit de la 125 S (primul automobil ieșit pe poarta fabricii, în 1947) și de la coupeurile anilor ’50-’60. Dar eu mă uit la mașina asta și pe lângă un Daytona mai văd referințe industriale din anii ’70 aduse în SF-ul culturii colective.
Am stat și m-am uitat la formele astea până când a venit omul de la pază să mă ia pe sus, că depășisem timpul alocat și fusesem avertizat de două ori deja. E puternică din orice poziție dar nu înțeapă ca un SF90, e departe de stilul sculptural al lui 812 Competizione, deși practic îl înlocuiește, e sofisticată și unitară stilistic. Și e rezultatul absolut memorabil al unui proces în care fiecare linie a caroseriei e definită de fapt de un scop aerodinamic. Dacă l-aș pune pe Manzoni să explice ceva, asta l-aș pune să explice. Nu de ce e frumoasă mașina asta, ci cum a reușit să facă frumoasă o mașină dictată de ingineri și de aerodinamică. Cel mai greu lucru de integrat în designul mașinii? Bateria de senzori din masca față, desigur. Coșmarul oricărui designer. Sau, mă rog, provocarea.
Din fericire, când mă uit la fotografiile cu 12Cilindri nu e nimeni de la pază să vină să mă ia pe sus. Și am avut deja vreo două nopți în care am adormit cu laptopul deschis pe formele astea. E o intersecție a geometriilor pe partea din față care primează în detrimentul formelor obișnuite „faruri-grilă”, iar din lateral designul jantelor se potrivește atât de bine în proporțiile și linia profilului încât, jur, aripioara mea dorsală nu doar că se ridică de fiecare dată, ci fâlfâie ca și când ar fi sub asaltul vântului pe ocean.
Iar când ajung cu privirea la partea din spate, scriu aici deși la mine în cap mă repet deja, ei bine aici petrec cel mai mult timp. Aici n-avem subtilități. Rotunjimi evidente vin doar pe la umerii care îmbracă roțile, altfel avem linii riguroase care formează volume memorabile. O semnătură Delta boomerang-style care vine din caroserie și desparte vizual plafonul de lunetă. Un eleron subtil care traversează toată lățimea spatelui. Un difuzor SF care înglobează evacuările venite din The Expanse. Și, desigur, flapsurile de pe lateral, de deasupra stopurilor, care se ridică doar între 60 și 300 de km/h ca să livreze High-Downforce, conform specificațiilor din pachetul aerodinamic activ. În restul timpului, ele stau cuminți închise, în poziția Low-Drag.
Dar sub caroserie ce se ascunde?
Toată experiența colectivă a celor mai buni ingineri de la Maranello, desigur. Cei trei stâlpi pe care s-a construit 12Cilindri, la care s-au închinat oamenii de la Ferrari și pe care îi celebrează în secret, în ritualuri aproape masonice sunt, în ordine: Design, Performance și Driving Thrills.
Dacă cu designul ne-am lămurit, iar niște cifre de performanță deja am dat, completez aici cu 0-100 km/h care se rezolvă în 2,9 secunde, 0-200 de km/h care se întâmplă în 7,9 secunde și cu 340 de km/h viteză maximă, valoare care nu doar că se atinge rar spre deloc cu o mașină electrică, dar care nu poate fi deocamdată susținută coerent decât prin binecuvântarea unei combustii interne bine pusă la punct. Trebuie să fie un concert absolut încântător să te joci cu 12Cilindri la viteze de peste 300 de km/h, cu stomacul în gât și cu piciorul adânc înfipt în accelerație.
Pentru a permite motorului să urle până la 9.500 rpm, inginerii au redus greutatea și inerția unor componente cheie, au folosit titaniu pentru altele, un compus nou de aluminiu pentru pistoane și au adus și niște know-how din Formula 1. Iar pentru a reduce coeficientul de fricțiune în punctele critice, aceiași ingineri ghiduși au folosit, atenție, un strat care se numește în engleză „Diamond-Like-Carbon”, nume pe care îmi permit să nu-l traduc, ca să nu-i stric frumusețea. Mai ales că acest DLC îmbunătățește eficiența mecanică a acestei… bijuterii de motor. Pun intended.
În plus, pentru prima oară într-un motor aspirat natural, a fost dezvoltată o strategie software care poate modifica valoarea maximă de cuplu disponibilă în treapta de viteză selectată. Gianmaria Fulgenzi, Chief Product Development Officer la Ferrari, a încercat să-mi explice că pe treptele 3 și 4 ale transmisiei, Aspirated Torque Shaping (ATS) va livra șoferului senzația foarte suplă că mașina are în stoc rezerve de putere surprinzătoare. Prefăcându-mă că înțeleg, i-am răspuns: „o să cred când o să simt asta.” Am râs amândoi.
Tot Gianmaria mi-a mai spus și că transmisia DCT cu 8 trepte pe care lumea întreagă a lăudat-o pe SF90 Stradale a fost adaptată la 12Cilindri și că, în completarea senzațiilor fizice de viteză instantanee, 12Cilindri va livra și sunet spectaculos la interior, mulțumită unui sistem complex de rezonatoare care va aduce în habitaclu sunet adevărat de motor și evacuare. Din exterior, valorile de sunet vor fi sub cele mai recente reglementări și mașina va corespunde și celor mai recente cerințe legate de emisii (EU6E, China6B și BIN50).
Dar la interior?
Interiorul a fost gândit pe trei niveluri. Nivelul superior aduce bordul spre laterale printr-o trecere sofisticată pe panoul ușilor.
Nivelul intermediar este dominat de filosofia dual-cockpit pe care am mai întâlnit-o pe Ferrari, dar care aici este completată de un display de dimensiuni rezonabile în partea centrală. Comenzi pe butoane nu prea avem, din păcate, ceea ce pe mine mă face să cred că aș sta mai mult cu mâinile pe padelele din spatele volanului, pe semnalizatoarele deja tradiționale și pe minunatul Manetino, care schimbă modurile de condus de pe volan.
Avem în schimb comenzi cu semi-touch, multe dintre ele poziționate pe volan și cu care n-ai alternativă decât să speri că o să te obișnuiești, după cum avem și infinite setări care pot fi făcute cu touch pe display-ul central. Selectorul transmisiei a rămas la fel de spectaculos, iar fiecare comandă dată aici este însoțită de o confirmare vizuală prin impuls, iar pasagerul are și el display-ul lui pe care se poate juca. Sau, mă rog, „poate avea”, că e opțional.
În fine, nivelul al treilea vizual de la interior este dominat de partea de jos, care înglobează spațiul pentru picioare și scaunele de pe 12Cilindri – care pot fi confortabile sau, desigur, neplăcut de sportive dar spectaculoase vizual.
Ok, am înțeles, nu mai e nevoie de concluzie.
Adevărat. Nu mai e nevoie de concluzie. În loc de concluzie, voi spune doar că după prezentarea acestui spectaculos 12Cilindri de inspirație SF în 2024, în plină revoluție electrică, singura întrebare care mai rămâne este cea gândită de un ziarist din Marea Britanie: „Is this car more like The Empire Strikes Back or more like A New Hope?”
Oricare ar fi răspunsul, în mod sigur 12Cilindri e un „act of love”.
- Pentru ALTE ARTICOLE vizitează categoriile noastre AUTO, MOTO, EXPERIENȚE, OPINII, STIL.
- MULTE ALTE teste, prezentări, discuții cu/despre mașini, motociclete, Formula 1, accesorii și călătorii găsești la SuperSpeed pe YouTube, aici.
- Dacă nu știi CE MAȘINĂ SĂ ÎȚI CUMPERI, află părerea noastră despre oferta actuală pe cemasina.superspeed.tv, aici.
- Nu uita că POȚI VEDEA emisiunile SuperSpeed la PRO•TV și pe VOYO, aici.
