Test: BMW i3 condus la Salzburg

photo

Folosim doar carburanți de performanță de la partenerii noștri OMV.

Acum câteva săptămâni, când am condus pentru prima oară i3, la testul international cu BMW i8, experienta a fost scurtă (cam 10 kilometri) și eclipsată în mod natural de mașina cu care s-a plimbat Tom Cruise în Mission Impossible.

Astăzi, la Salzburg, am avut parte de o nouă eclipsare, dar de data asta în sens invers. Am aterizat aici pentru teste cu noile M3, M4 și i3 și, spre surprinderea tuturor (dar mai ales a lui Bratu) am ales să merg mai întâi cu electrica.

Cumva, mi s-a părut că întâlnirea asta a fost suficient de mult amânată și mă bucur atât de mult că la sfârșitul zilei nu sunt dezamăgit de i3 încât nici nu știu de unde să încep să scriu.

În mod normal, ar trebui să încep să (re)povestesc un pic despre conceptul i, prin care BMW încearcă să schimbe un pic perspectiva asupra mobilității. Ar trebui să (re)amintesc despre cum fabricile în care se produce și/sau asamblează i3 folosesc energie alternativă, eoliană sau hidro, astfel încât nu doar mașina să fie eco, ci întreg procesul de producție. Ar trebui să mă opresc mai mult asupra modului în care BMW estimează că va folosi aproape 20% din producția mondială de fibră de carbon pentru panourile sale CFRP (carbon fiber reinforced plastic), care sunt folosite la celula pasagerilor din i3. Ar trebui să vorbesc despre cum sistemul de propulsie, acumulatorul și șasiul noului i3, se constituie de fapt, într-un modulul de aluminiu și apoi ar trebui să explic mai multe despre cum acest modul este completat la exterior nu cu tablă, ci cu o caroserie din elemente din plastic. În fine, ar trebui să vorbesc mult și despre cum la i3 se face un transfer uriaș de date între șofer, mașină și mediu, astfel încât mașina asta este unul dintre cele mai interconectate autovehicule ale erei noastre.

În schimb, eu mă voi opri acum un pic doar la cum merge i3: sublim.

La fel cum Bratu s-a dat pe brazdă cu Porsche după ce a condus 911, cam la fel m-am dat eu pe brazdă azi în legătură cu mașinile electrice după ce am condus i3. De fapt, mașina asta nu e specială pentru că este electrică, ci pentru că e o electrică premium construită în secolul 21, cu gândul la viitor, interconectată și interconectabilă, care păstrează și toate atributele funcționale și indispensabile vieții noastre ale unei mașini convenționale: spațiul și agilitatea.

Pentru Dumnezeu, primul lucru și cel mai important de reținut în legătură ci i3 este viteza. În mod tradițional, accelerația se măsoară în sprintul de la 0 la 100 de km/h, care la i3 durează 7,2 secunde. Numai că BMW a scos în față la i3 alte două valori, care sunt mai importante decât prima: sprintul de la 0 la 60 de km/h, care este de fapt plecarea noastră de la semafor (DUREAZĂ DOAR 3 SECUNDE!!) și repriza 80 – 120 de km/h, care este esențială la depășirile de camioane pe drumurile de două benzi, și care la i3 durează 4,9 secunde. E uluitoare senzația de plăcere care te înconjoară când accelerezi un i3 la podea, pur și simplu capul nu poate să perceapă cum o mașină care arată așa și este electrică poate câștiga viteză atât de repede.

Direcția est grea, dar precisă, mașina este stabilă pentru că are acumulatorii așezați în podea, ceea ce rezultă într-o distribuție a maselor pe punți excelentă, iar frânele sunt impecabile. De fapt, frânarea este ceva cu care trebuie să te obișnuiești la i3, pentru că sistemul de regenerare a energiei care intră în funcțiune imediat ce ridici piciorul de pe accelerație încetinește mașina atât de tare încât dacă ești atent poți dezvolta o abilitate naturală de a conduce această mașină fără să apeși frâna clasică!

Viteza maximă e limitată la 150 de km/h, pentru că peste valoarea asta consumul de energie crește exponențial, iar autonomia ar scădea drastic.

Există 3 moduri de condus prin care poți gestiona cât de mult mergi: Confort, care nouă ne afișa un range de 100 de km azi la plecarea din parcare, cu bateria aproape plină, EcoPro, care ne afișa range de 120 de km și EcoPro+, care ne-ar fi permis o autonomie de aproape 135 de km de la plecare. În final am făcut cam 90 de km, într-o combinație de cele 3 moduri. De notat că pe EcoPro+, viteza maximă este redusă la 90 de km/h, iar aerul condiționat este tăiat complet. Tot de notat este că nici pe celelalte două moduri aerul condiționat nu livrează rece atât cât ar trebui ca să răcească eficient interiorul, bănuiesc că tot din considerente de autonomie. După cum am simțit azi, climatizarea rămâne o problemă de rezolvat pentru viitor, pentru că fie vară, fie iarnă, păstrarea unei temperaturi normale în mașină consumă aproape la fel de multă energie ca deplasarea în sine a mașinii.

Dacă însă reușești să te desprinzi un pic de factorul climatic, te minunezi din nou de cum merge mașina, de sentimentul premium major pe care-l emană, de interiorul solid finisat într-un limbaj de design demn de cele mai pretențioase gusturi nordice, de materialele inventate pentru bord, de texturile pentru scaune și de funcționalitatea impecabilă adusă clientului de BMW într-o mașină care nu depășește 4 metri lungime. Accesul la locurile din spate este mai dificil, în ciuda faptului că ușile nu au montant central și se deschid una dintr-alta, dar odată ce ai ajuns pe locurile din spate, bancheta este suficient de comodă și nici măcar capul meu mare nu a lovit plafonul.

E un pachet extrem de impresionant i3, o mașină electrică venită mult mai târziu față de pionierii segmentului dar una care vine cu soluții noi, proaspete, gândite și aplicate corect. Este, probabil, cea mai revoluționară mașină pe care a construit-o BMW, de când au început ei să construiască mașini, disponibilă la un preț care mi se pare complet accesibil pentru segment, tehnologie și moment: aprox. 35.000 euro pentru versiunea standard și aprox. 39.000 euro pentru versiunea cu range-extender (adică un motor convențional de 2 cilindri, 650 de cmc, care îi poate mări autonomia la 300 de km). Prețurile sunt valabile în Germania, nu știm în acest moment dacă și când va sosi mașina în România.

Stay tuned pentru testul video.